Zâmbetul si racordarea bunã la propriul viitor

Zilele acestea am avut sansa de sa discuta cu mai multi reprezentanti ai tinerei generatii care au fãcut serioase studii în Occident. Este de la sine înteles cã perspectiva lor asupra problemelor tãrii din care au plecat si unde, din pãcate, nu mai vin decât în vacante, dar de care sunt alãturi sufleteste este complexã, adesea criticã, neîmpãcatã însã cu situatia - ei sunt românii care niciodatã nu vor mai folosi pãgubosul "asta e"... A afla despre numãrul de doctoranzi români existenti astãzi numai în Franta (peste 1.000) ne face sã ne mai creascã self-esteem-ul. Iatã o temã niciodatã suficient mediatizatã: excelenta unor români care, muncind din greu, cu imense sacrificii, fac performantã peste hotarele tãrii în cele mai importante centre universitare ale lumii si în cele mai importante institute de cercetare. Ne doare cã au plecat, suntem constienti cã aici nu ar fi fãcut decât mult mai putin, din cauze binecunoscute. Se cunosc prea multe despre fetele care pleacã "la produs", despre hoti, despre culegãtorii de cãpsune si prea putine despre elitele României care ne fac onoare pe orice meridian s-ar exprima. Ne-am propus sã implicãm si "Adevãrul literar si artistic" în aceastã necesarã campanie de cunoastere a adevãratilor nostri reprezentanti în lume.

Numãrul de fatã al revistei este dedicat lui Cristian Bãdilitã - strãlucit reprezentant al generatiei sale. Pentru a vorbi despre Cristian Bãdilitã - personalitate mult prea complexã - am ales calea dialogului si a autoprezentãrii. Vom continua acest demers propunându-ne sã revenim periodic cu astfel de nume care pot si ar trebui sã fie modele. 

Din aceleasi ratiuni, am profitat de sansa unei rubrici bilunare sustinute de Domnul prof. Florian Colceag - unul dintre putinii îndrumãtori calificati ai copiilor supradotati. Prin modelul pedagogic si mentalitate, astfel de oameni pot schimba fata tãrii. Iar prof. Fl. Colceag a avut deja performante uluitoare: aproape o sutã din elevii sãi au ajuns sã reprezinte România la olimpiade interna tionale, nenumãrati dintre acestia lucreazã în mari universitãti, deja. Încet-încet, ne vom obisnui sã privim si dinspre viitor viata aparent banalã de azi, aparent lipsitã de sens. 

A privi lucrurile care ni se întâmplã dintr-o astfel de perspectivã pare pueril, poate. Dar tinerii, copiii ne privesc tot de acolo, dinspre mâine. Si adesea privesc zâmbind. De aceea, credem, zâmbetul este racordarea bunã la propriul nostru viitor.

Articol semnat Marius Vasileanu , Redactor sef Adevãrul Literar si Artistic.



 Web Design - Mihai Dragan, Web Development - Stefan Nicula / freelance web specialist , Ilustratii - Devis Grebu, Hosting by MXhost